Evaluarea Preeclampsiei prin Doppler la Artera Oftalmică Maternă – o Soluție Non-Invazivă cu Potențial Clinic Major

 

Preeclampsia continuă să fie una dintre cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate maternă și fetală la nivel global. Diagnosticul precoce și evaluarea severității sunt esențiale pentru reducerea complicațiilor. Un studiu recent publicat în Cureus propune o metodă simplă și non-invazivă pentru sprijinirea evaluării clinice: Doppler-ul aplicat arterei oftalmice materne (OAD).

Preeclampsia – o problemă obstetricală majoră

Preeclampsia se caracterizează prin apariția hipertensiunii arteriale după săptămâna 20 de sarcină, însoțită adesea de proteinurie și semne de afectare multiplă de organ. Ea afectează între 5–8% din sarcini, iar lipsa simptomelor în stadiile incipiente o face greu de detectat înainte de apariția complicațiilor.

Complicațiile includ restricția de creștere intrauterină (RCIU), prematuritate, disfuncție hepatică și renală, convulsii (eclampsie) și chiar moarte maternă sau fetală. În acest context, sunt necesare metode fiabile, ușor de aplicat, care să ajute la evaluarea timpurie a severității bolii.

De ce artera oftalmică?

Artera oftalmică (AO) este o ramură a arterei carotide interne și oferă o fereastră unică către starea hemodinamică intracraniană a gravidei. În preeclampsie, datorită vasospasmului sistemic și creșterii presiunii arteriale, se produce o redistribuție a fluxului sanguin cerebral. Acest fenomen se reflectă în parametrii Doppler ai AO, care devin modificabili și măsurabili non-invaziv.

Structura studiului

Studiul prospectiv observațional de tip caz-control a inclus 170 de gravide între 28–40 de săptămâni de sarcină:

  • 85 cu preeclampsie diagnosticată clinic (grup caz)

  • 85 cu sarcină normotensivă (grup control)

Toate participantele au fost supuse unei evaluări Doppler la nivelul arterei oftalmice, prin abord transorbital cu unghi optimizat pentru a minimiza artefactele. Parametrii urmăriți au fost:

  • Indicele de rezistență (RI)

  • Indicele de pulsatilitate (PI)

  • Valoarea maximă și medie a vitezei sistolice și diastolice

Rezultate semnificative

Studiul a identificat diferențe clare între cele două grupuri.

Mai mult, valorile crescute ale acestor indici s-au corelat cu:

  • Incidență crescută a nașterilor premature

  • RCIU (Restricție de Creștere Intrauterină)

  • Scoruri Apgar mai scăzute la 1 minut

  • Necesitatea internării neonatale

Implicații clinice

Datele sugerează că Doppler-ul la AO poate oferi informații relevante despre severitatea afectării vasculare în preeclampsie și poate ajuta la stratificarea pacienților cu risc crescut de complicații. În special:

  • Este non-invaziv, rapid și nu necesită instrumente sofisticate

  • Poate fi implementat în centre cu dotări de bază

  • Nu presupune expunere la radiații sau teste de laborator costisitoare

Acest tip de evaluare se poate adăuga evaluărilor clasice (TA, proteinurie, scoruri clinice), oferind o imagine funcțională a afectării microcirculatorii.

Limitări și direcții viitoare

Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii recunosc unele limitări:

  • Necesitatea standardizării tehnicii de măsurare

  • Necesitatea confirmării în cohorte mai mari și multicentrice

  • Posibila influență a vârstei gestaționale asupra valorilor

Cu toate acestea, corelația cu markerii clinici ai severității preeclampsiei sugerează utilitatea clinică reală a acestei metode.

Concluzie

Doppler-ul aplicat arterei oftalmice materne oferă o abordare inovatoare, non-invazivă și accesibilă pentru susținerea evaluării gravidelor cu preeclampsie. Prin capacitatea sa de a reflecta starea hemodinamică cerebrală și afectarea vasculară, OAD se conturează drept un marker promițător de severitate și un instrument complementar util în practica obstetricală.